Pui de vânt

A intrat un pui de vânt
Pe sub coama de la casă
Şi pierdut în podul strâmt
Nu mai ştie cum să iasă.

Vâjâind cu disperare
Ţipă cât îl ţine gura,
Ştie că din depărtare
Îl va auzi furtuna.

Norii grei îşi plecă fruntea
Cu sprancene de jăratec,
Vântul rascoleste curtea
Căutând ca un zănatec

Cad săgeţi asurzitoare
Într-un vuiet spart si sumbru,
Iar furtuna dinspre zare
Vine-ntr-un galop de zimbru.

Sună clopotul a spaimă                              
Poarta tremura din clanţă,
Şi prin toată-această larmă
Văd o urmă de speranţă !

Mă găndesc,aşa-ntr-o doară,
Sa-ajut puiul ca să iasă
Şi urc iute-n pod, pe scară,
Ca să-l las să fugă-acasă.

El prin plete mă răsfaţă
Ca şi semn de multumire
Şi-ntr-un mic vârtej se-nalţă
Plin de vlagă si uimire.

Şi aşa ca-ntr-o minune,
Cerul brusc s-a linistit,
Ce-ar fi fost nu ştiu a spune
Însă ştiu c-a fost cumplit.

Zarea cerul îşi cuprinde
Într-un dor  nemărginit,
Iar un curcubeu se-ntinde
Peste boltă la zenit.