Melancolică matroană,
Ai surâs ce risipeşte
Doruri vagi de amazoană.
Te ridici din jilţ tăcută
Cu-a ta mantie gălbuie,
Ca un cântec de lăută
Cu mireasmă de gutuie .
Peste-a plopilor cărare
Zboar-a frunzelor poveste,
Rumenind în depărtare
Valea ce le ispiteşte . .ju.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu